M-aş rupe în două. Una ar rămâne, şi cealaltă ar pleca. Suntem diferite.
- De câte ori?
- De câteva ori.
- Tot timpul?
- De cele mai multe ori
- De fiecare dată! …Ce spui?
- N-aş spune nimic.
- Bine, atunci te întreb eu: Vrei?
- Da.
- ‘Da.’ e mai puţin ca ‘Vreau!’
- ‘Vreau!’ e mai mult ca un ‘Da!’?
- Da!
- Da, ai dreptate. Şi nu ajunge?
- Nu!
- Bine, atunci ‘Vreau!’. De fapt, nu!
Azi am băut cafea, şi mi-am dat seama…când cafeaua e prea tare, îmi cauzează palpitaţii inimii.
Aşa eşti tu, ca o cafea ce-mi face rău. Tot tu îmi dai poftă de viaţă.
Of…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu